BISERICA PAROHIEI ORTODOXE ZLATNA II
Are hramurile “ Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Este situată pe aceiaşi terasă de la poalele Măgurii Dudaşului. A fost ctitorită în anul 1424 şi se presupune ca s-a înălţat pe locul unde ar fi existat un temolu roman.
Imaginea de astăzi a lăcaşului de cult este rezultatul unor repetate transformări în timp, renovări şi reparaţii. Pictura, ca şi arhitectura bisericii pot fi atribuite mai multor epoci. Pe pereţii din nord şi sud ai naosului sunt picturi vechi ce au fost restaurate. Deasemenea, pe peretele răsăritean al vechiului altar se mai vad o scenă de răstignire iar dedesubtul acesteia un grup de trei sfinţi. Scena răstignirii este de tip bizantin arhaic, trupul lui Iisus stând şerpuit pe cruce, iar picioarele sunt fixate cu câte un cui, model menţinut în arta ţărilor ortodoxe până la sfârşitul veacului al XV-lea.
Dintre obiectele de valoare existente în biserică -monument istoric, se remarcă un candelabru din cristal veneţian, donat de Împărăteasa Maria Theresia, două icoane pictate pe lemn, una a “ Sf. Nicolae ” şi alta a “ Sf. Arhanghel Mihail ”, două sfeşnice mari din lemn cu stema Imperiului Austro-Ungar şi o cruce sculptată în lemn. Se găsesc deasemenea o seamă de cărţi vechi de cult. Biserica are patru clopote ce cântăresc împreună aproximativ 1000 kg.
Printre alte multe mărturii ale viețuirii și continuității unei puternice comunități românești pe aceste străvechi meleaguri este și biserica ortodoxă română a parohie II cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ridicată în 1424 de către boierul Stănislav Hraboru și soția sa Anca .Situată în zona de nord a orașului într-o poziție pitorească , pe versantul unui deal de la poalele Măgurii Dudașului, biserica este rezultatul unor transformări și renovări repetate; mai păstrează încă importante ramășițe de pictură murală.Cu elemente de natură gotică și romanică ,biserica a fost prelungită prin adăugarea unui altar iar pe laturile de N și S construindu-se două abside.Biserica se compune dintr-o navă cu două travee pătrate, urmată la est de un altar pătrat aproape atât de larg ca și nava. Fiecare dintre cele trei travee au avut odinioaraă câte o boltă în cruci,pe ogive masive cu acțiune trapezoidală, sprijinite din afară prin contraforturi treptate.Ogivele altarului sunt așezate pe colonete greoaie prevăzute cu capiteluri cu profiluri inelare simple.Fosta absidă a altarului azi traveea estică a navei, păstrează boltirea initială, cea a navei fiind însă modificatăîn 1696 când se fac bolți semicilindrice cu penetrații.Din vechiul sistem se mai păstrează azi două console cu fragmente din vechile nervure.Tot în 1696 se construiește turnul clopotniței de pe vest, înglobat pronaosului și probabil tot atunci cele două capele laterale de pe N si S.Alte modificaări au loc în 1744 când se construiește în prelungireo nouă absidă a altarului și în 1858 când se adaugă ultimul nivel al turnului, cât și o decorație exterioară neogotică.
Pe peretele nordic poate fi semnalat primul strat de pictură murală a bisericii care s-a executat imediat după construire adicăprin anii1424-1425, este vorba de un mic fragment ale cărui elemente nu ne permit identificarea scenei din care a fîcut parte. Acest fragment de pictură executat pe un suport de var și nisip, suprapus de reprezentarea sfintelor Marina și Paraschiva.
Inscripția datată din 1696, aflată în naos pe pilastrul de nord , de 26 de rânduri scrisă în slavonă care se traduce astfel:
“I……………… s-a zidit această sfântă biserică dintâi cu tinda până la mijlocul zidului cu toată cheltuiala dumnealui jupanului Stanislav Hraboru si jupanița Anca și păntru acest lucru câtă arată mai sus s-au aflat cheltuiala cinsprezece sute de florințișsi murind a rămas neispravită, iar la anul 1696…………….. atuncea s-au apucat jupân Dobra Anghel și cu jupânul Iciv Ioanaș ți au zidit-o cu toată cheltuiala dumnealor, bolta tinzii și turnul si s-au facut cheltuiala…..”
Cea de-a doua inscripție , scrisă în slavonă , datată în 1744, alcătuită din 7 rânduri cu linia mai groasă și încă 12 rânduri:
‘In anul 1744 a răposat jupânul Roșca Ioanșsi au lăsat bisericii 250 de florinti pentru zugrăvirea acestei sfinte biserici, ca să fie ctitor și să-l pomenească la sfânta liturghie, zugrăvitu-s-a aceasta sfânta biserică in zilele înaltatei crăiese Maria Terezie…….si de vlaădica ……..Inochentie de Sad…..ostenitor și indemnitor sși ctitor acestui lucru la ziditul altarului și la zugrăvitul bisericii au fost popa Ioan si san ego popa Patru..”
Pictura și arhitectura pot fi atribuite mai multor epoci, cel mai vechi stratputând fi datat de la începutul sec.XV-lea , straturile successive aparțin sec.XVIII(1744) și XIX, ultima intervenție făcându-se în 1935 când se restaurează și se repictează biserica de către pictorul din Blaj Antoniu Zeiler.Pictura din sec XV –lea a atras atenția cercetătorilor, care s-au ocupat de acest monument, amintim pe Virgil Vatasianu și pe Vasile Drăguț, care fac o analizăstilistică și iconografică , încadrând biserica – monument în fenomenul artei medievaletransilvane. Putem vorbi de înrudiri stilistice ale picturii cu ansambluri, cum sunt cele de la Râmeț, Râbița sau Lesnic.Concluzia finală este că vechea biserică din Zlatna a fost construită pentru români sub influența arhitecturii săsești gotice , poate chiar de meșteri sași.
