Istoria
Localitatea multiseculara, cu anticul sau nume de Ampelum sau Auraria Minor cum apare des in epoca romana, este asezata in partea vestica a judetului Alba, in zona Muntilor Apuseni in depresiunea cu acelasi nume, stabatuta de raul Ampoi, la o distanta de 37 km fata de Alba Iulia si la 35 km de Abrud. In documentele evului mediu timp in care a primit si privilegiu de oras, 1357, poarta numele de Montana Zalathna, Slatna, Zalatana- Banya, sub toate denumirile relevandu-se cu persistenta caracterul ei de oras bogat in zacaminte de aur, argint, pirita, mercur si alte minereuri.
Altitudinea medie la care este situata localitatea este de circa 420m de la nivelul marii, in zona centrala a orasului. Depresiunea intramontana Zlatna se afla pe cursul superior al raului Ampoi. Din p.d.v. geomorfologic, deosebim pe raza localitatii o zona muntoasa si o zona depresionara. Zona muntoasa, cu inaltimi intre 1000 si 1370m este reprezentata prin masive cum ar fi: Dambau 1370m, format din roci calcaroase si șisturi, Negrileasa 1366m, Valcoi 1280m, Corabia 1350m, acest lant format prin cosuri vulcanice legate intre ele prin paturi de lava si conuri vulcanice care s-au format din lava care a iesit la suprafata ca Jidovul 978m , Breaza 1122m.
Zona depresionara este strajuita spre N, V si S de culmi rotunjite numite maguri: Magura Dudasului 612m, Magura Ungureasca sau Calvaria 608m, Plesa 1225, care fac parte din masivul muntos al Trascaului, iar la S de alte inaltimi cum sunt Dumbravita, Coasta Oprita, spre V Dealu Trimpoiele, Dealul Maciuca iar spre N Dealul Devii, Dealul Mlaca, Dealul Budeni.
Actualul relief s-a format in urma unor puternice framantari tectonice petrecute de-a lungul milioanelor de ani, framantari care au dus la retragerea treptata MARII SARMATICE ,care avea un golf in aceasta regiune in care s-a format depresiunea Zlatna –Fenes.
Pe teritoriul localității Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indică prezența unei așezări în acest loc încă din epoca bronzului (Cultura Wietenberg).
În perioada romană în acest loc a existat o așezare înfloritoare ce purta numele de Ampelum și care se pare că a fost un important centru de exploatare al aurului care a fost atestat documentar si ridicat la rangul de municipium in timpul imparatului Septimius Severus 193-211, odata cu vizita minelor de aur de la Corabia –Valcoi, care-l interesau in mod deosebit de unde exploata aur din abundenta deoarece vistieria imperiului era secatuita, principala sursa de venit erau muntii Daciei. Un aspect important este acela ca munca grea a minerilor sclavi care smulgeau pamantul , in conditii primitive pentru a extrage pretiosul metal care a dus la lux, bogatie si marire la curtile imparatilor din Roma. Urmele materiale descoperite constau din inscriptii în latină, statui, monezi și ceramică.
La mijlocul sec. XVII-lea, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Muntilor Apuseni, statut pe care il detine pana in anul 1848.
Incepand cu anul 1748 se construiesc topitorii si steampuri puse in functiune de forta matrice a apei. Zlatna devine un centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construita in 1750 va functiona pana in sec.XX-lea.
Datorită industriei miniere orașul cunoaște o dezvoltare accelerată, aici fiind instalată prima mașină cu aburi din Transilvania care avea o putere de 14 CP, apoi la Baia Mare de 30 CP.
In ultimul deceniu al secolului trecut se introduce producerea si folosirea energiei electrice, energie folosita si la iluminatul public al localitatii Zlatna, care devine astfel a treia localitate din tara noastra iluminata electric. Locuitorii Zlatnei au sustinut in anii 1757-1761, miscarea lui Sofronie, au simpatizat cu rascoala taranilor condusa de Horea, Closca si Crisan, iar in timpul revolutiei de la 1848 a devenit un focar datorita lui Petru Dobra, dupa care Zlatna devine un puternic centru al miscarii nationale si muncitoresti.
In anul 1771 la Zlatna functiona o ‘scoala montanistica’ care pregatea specialisti pentru minerit. In anul 1790 a functionat un liceu catolic, unde au studiat si s-au format principale personalitati culturale si politice din Muntii Apuseni printre care: Alexandru Sterca Sulutiu (viitorul mitropolit de Alba Iulia si Fagaras) intre anii 1806-1810, Gheorghe Anghel este fiul preotului Greco- catholic din Zlatna care devine functionar montanistic la Zlatna, Petru Dobra, A. Iancu, Dimitrie Moldovan secretar al cancelariei aulice a Transilvaniei de la Viena
Intre anii 1898-1926 timp de 28 de ani a functionat la Zlatna un gimnaziu maghiar de stat pentru fete, acest gimnaziu a fost creat pt. ridicarea culturala a fetelor functionarilor si lucratorilor din Zlatna si regiunea Muntilor Apuseni, devenind cea mai importanta scoala de fete din Muntii Apuseni.
Pentru o mai buna exploatare a minereurilor era nevoie, pe langa mineri priceputi si functionari devotati regimului dualist ( austro- ungar) care sa organizeze si sa supravegheze desfasurarea productiei, si sotii mai ridicate d.p.d.v. cultural. Scoala a fost sustinuta prin multe donatii facute de Uzina metalurgica din localitate, de unii parinti cu stare materiala buna, de cele doua biserici greco-catolica si romano-catolica, precum si prin reusite serbarari si baluri foarte bine organizate. Printre bunii organizatori merita sa fie amintit profesorul de muzica si totodata directorul scolii, din perioada de dupa 1918, Partenie Duca. Scoala a dainuit neintrerupt pana in 1919 cu aceiasi profesori si programa cu limba de predare maghiara, dupa aceeasi data pana in 1926 scoala a functionat cu limba de predare romana. In 1926 s-a desfiintat, iar fetele au trecut la Liceul de fete Principesa Ileana din Alba Iulia.
Urmele civilizatiei romane incrustate in pamantul Zlatnei si al satelor din jur, la inceputul sec.XVII-lea, atrage atentia si admiratia poetului german originar di Silezia, Martin Opitz care a inchinat Zlatnei un stralucit poem: Zlatna sau poezii despre pacea spiritului. Poemul Zlatnei a fost tradus de G. Cosbuc si in limba romana, datorita elogiului adus de poet limbii si virtutilor poporului roman, a fost un adevarat poem consacrat romanilor din Transilvania si a luptei lor pt. libertate.
In acesta cladire ce acum adaposteste un restaurant cochet si 6 camere de cazare, se ascunde o istorie de aproape 300 de ani. Carti vechi de istorie ne arata ca aici, in ziua de 5 februarie 1785, dupa festivitatea de premiere a celor 7 tradatori de neam care i-au prins pe Horea si Closca, predandu-i armatei austro-ungare, s-a organizat un ,,ospat al tradarii,, la care a luat parte si comisarul gubernial Mihail Brukenthal.
Răsplata promisă şi ordonată de împărat pentru cei care au prins pe Horia şi Cloşca şi au făcut servicii deosebite în cursul răscoalei nu a întârziat. O ordonase, acum din nou şi concret, împăratul însuşi, mai întâi cu biletul din 14 ianuarie 1785, când a ordonat remunerarea celor care i-au prins pe Horia şi Cloşca şi apoi succesiv, cu alte bilete ale pădurarului Meltzer şi ale ofiţerilor şi soldaţilor guberniului. Toate ţin să comunice comitatelor remunerarea hotărâtă de împărat pentru cei care au operat prinderea, anume: 600 galbeni pentru cei 7 locuitori din Râul Mare care au prins pe Horia şi Crişan şi care vor fi eliberaţi şi din iobăgie, 100 galbeni pentru pădurarul comunal Meltzer care i-a tocmit, o medalie de aur şi 30 de galbeni pentru protopopul Iosif Adamovici care prin locuitorii din Lupşa a prins pe Ursu Uibaru şi 70 de galbeni pentru acei locuitori. Dar pentru ca această recompensă să-şi atingă în cel mai înalt grad scopul, se ştie că împărţirea premiilor s-a efectuat cu solemnitatea necesară, în prezenţa mulţimii care se adună obişnuit în zilele de târg la Zlatna. Cu acest lucru a fost de acord şi guvernul şi tezauriatul. Solemnitatea premierii se ţine în 5 febr. Într-o zi de târg.
Sursa imagini: https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/orasul-zlatna-fotografii-epoca
