La începutul sec. XVI-lea  în     Europa s-a produs o puternică  mișcare socială sub haina religioasă cunoscută sub numele de ‘ reforma’.Cauzele care au determinat  această ruptură din biserica romano-catolică se datorează creșterii puterii bisericii Romei , care își crease un puternic aparat administrativ, judecătoresc și fiscal, cu ajutorul căruia aducea tot mai mari venituri din diferitele dări impuse pe enoriași.Aceste venituri erau obținute din vânzarea funcțiilor bisericești, din numeroasele dări puse asupra bisericilor, din impozitele percepute de la orășeni, din vânzarea indulgențelor( bilete de iertare a păcatelor). Copleșită de dări și alte obligațiifeudale față de cler și nobili, lipsită de pamânt, țărănimea era într-o permanentă frământare; ei i se alătură  orășănimea , burghezia în formare care urmărea o organizare bisericească nouă, mai simplă;iată doar câteva din cauzele care au determinat reformarea bisericii catolice la începutul sec.XVI -lea.

          Inițiatorul  mișcării de reformare a bisericii catolice a fost Martin  Luther (1483-1546), profesor la Universitatea  din Wittenberg, care prin lansarea celor 95 de teze ale sale ( o scrisoare alcătuită din 95 de propoziții), prin care se critica lăcomia clerului catolic și a papei de la Roma, se combate comerțul cu indulgențe și se cere organizarea unei biserici mai simple, fără lux și fast. Tezele au fost răspândite în toată Germania, având un puternic răsunet în păturile largi  populare.

          Martin Luther s-a născut  la 1483 in Eisleben , in Turingia, dintr-o familie de țărani.Tatăl său ,cu toate greutățile unei familii cu 6 copii, s-a ridicat la o anumită stare, în urma dobândirii unei părți din exploaterea unei mine. La vârsta de 14 ani  a fost trimis la școala catedrală din Magdeburg, apoi la școala din Eisenach și la Universitatea din Erfurt în 1505.Conform dorinței tatălui său,  era pe  punctul de a se înscrie  la facultatea de drept,când brusc  a abandonat totul și a intrat la mănăstirea Augustinilor din Erfurt, la 17 iulie 1503 contrar dorinței tatălui său.Motivul  acestei hotărâri  constituie și astăzi unul din punctele cele mai controversate ale biografiei lui Luther.Explicația a dat-o insuși Luther , arătând  că în drum de la Mansfeld la Erfurt la 2 iulie 1502, a fost surprins de o furtună năpraznică, trăznetul a lovit un copac  în apropierea lui. Cuprins de spaimă Luthera căzut în genunchi și a spus “ Sfânta Ana, scapa-mă și mă călugăresc” Intrat în mănăstire a observat toate regulile vieții monahale:post, rugăciune, veghe , spovedanie, dar nu s-a ales  cu convingerea că omul , prin propriile sale puteri, nu poate învinge pornirea spre  păcat. Nici preoția nu i-a redat liniștea sufletească. Abia când a descoperit că dreptatea de care vorbea  Sfântul  Apostolu Pavel era harul prin care Dumnezeu izbăveste pe cei care au păcătuit și că milostenia lui Dumnezeu, relevată de Evanghelie , și-a recăpătat liniștea sufletească. Așa a ajuns Luther , printr-o experiență personală care, stabilind o legatură directă intre divinitate și om , surpa din temelie  rolul bisericii  de mijlocitoare între Dumnezeu și om și totodată toată ierarhia duhovnicească.